Proiectul noului Cod Electoral a fost adoptat în primă lectură de Parlament pe 28 iulie, iar în această lună deputații se pregătesc activ să îl aprobe în lectură finală. Încă de la victoria sa, la alegerile parlamentare, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) vorbește despre necesitatea modernizării legislației electorale. Din octombrie 2021 până în mai 2022, a fost elaborat și discutat la nivelul Comisiei Electorale Centrale (CEC), în cadrul unui grup de lucru, proiectul noului Cod, creat în baza recomandărilor internaționale și deciziilor Curții Constituționale adoptate în perioada 2014 -2021.

Proiectul noului Cod electoral este unul dintre puținele documente recent elaborate în conformitate cu Legea privind actele normative. Bunele practici CEC privind transparența și includerea în dezbateri a tuturor părților interesate, inclusiv a partidelor extraparlamentare și a societății civile, ar trebui să fie preluate de alte autorități de stat, inclusiv de Parlament. Pe parcursul celor șase luni de redactare, CEC a primit peste 400 de propuneri, care sunt publicate[i] sub forma unui set de recomandări și a opiniei CEC cu privire la fiecare dintre acestea. Oricine este interesat poate compara proiectul inițial prezentat de CEC pentru discuții și versiunea finală a acestuia. Proiectul înaintat Parlamentului a fost susținut în unanimitate de toți membrii CEC.

Însă dezbaterile din Parlament au arătat o probabilitate scăzută de a se ajunge la un compromis între partidul de guvernământ și opoziție. Momentul potrivit a fost pierdut atunci când fracțiunea PAS a înregistrat proiectul elaborat de CEC din numele propriu, fără a încerca să negocieze cu opoziția pentru a finaliza împreună documentul, astfel încât cel puțin două fracțiuni parlamentare să-l semneze. Cu atât mai mult, în cazul mai multor amendamente primite în timpul etapei de redactare, CEC a răspuns foarte franc: “acest aspect este o chestiune de oportunitate politică, asupra căreia se va pronunța legislativul”.

Chiar dacă nu este posibil să se ajungă la un acord asupra întregului text al noului Cod electoral, dacă există dorința de a face acest document funcțional pe termen lung, indiferent de conjunctura politică existentă, sarcina principală a clasei politice la această etapă ar fi să se înțeleagă asupra câtorva aspecte fundamentale ale noului Cod. Mai mult, există un precedent în acest sens, atunci când, în vara anului 2019, deputații ACUM și PSRM în comun au votat un pachet de modificări la Codul electoral.
Procedura de constituire a CEC

În prezent, CEC este formată din 9 membri, dintre care unul este propus de Președintele Republicii Moldova, iar ceilalți opt de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și opoziției. Noul proiect al Codului electoral presupune următoarea abordare: CEC va fi format din 7 membri, dintre care unul este propus de președinte, doi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), doi de Guvern și doi de Parlament, respectând reprezentarea proporțională a majorității și a opoziției. Dacă în componența actuală a CEC trei membri sunt delegați de opoziție, în viitor acest număr va fi redus la unul. Altfel spus, optimizarea propusă a numărului de membri ai CEC de la 9 la 7 va avea loc din contul opoziției. O astfel de stare de lucruri nu poate fi considerată ca fiind o democratizare în conformitate cu Acordul de asociere UE-Moldova.

Conducerea CEC și deputații PAS pledează pentru inovații în procedura de alegere a membrilor CEC, făcând trimitere la Codul de bune practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția. În același timp, analiza acestui document internațional [ii] arată abordarea selectivă a autorilor proiectului Codului electoral în ceea ce privește interpretarea practică a recomandărilor. Astfel, Comisia de la Veneția recomandă includerea în CEC a “cel puțin unui judecător”, iar în acest sens nu este clar de ce în varianta moldovenească se propun deodată doi delegați CSM? Prezența a doi delegați guvernamentali în noua componență a CEC este argumentată de o altă recomandare a Comisiei de la Veneția: de a include “un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne (MAI)” în organul electoral.

În același timp o remarcă importantă a acestei prestigioasei instituții a Consiliului Europei a fost omisă și anume partea în care se subliniază că modelul includerii în componența CEC a reprezentantului MAI nu se potrivește tuturor țărilor. Comisia de la Veneția notează în acest context că “Guvernul nu ar trebui să poată influența componența comisiilor electorale”.

Este important să menționăm că Codul de bune practici al Comisiei de la Veneția sugerează, de asemenea, includerea în componența CEC a “reprezentanților minorităților etnice, prezența acestora fiind salutabilă atunci când o minoritate etnică are o anumită importanță pe un anumit teritoriu”. Autorii versiunii moldovenești a Codului electoral au trecut cu vederea necesitatea de a ține cont de această recomandare, “reținând” doar paragraful despre judecător și MAI. Pe când în contextul realitățiilor moldovenești Agenția pentru Relații Interetnice și/sau Adunarea Populară a Găgăuziei, ar fi putut delega un reprezentant la CEC.

În general, în cazul în care nu există un consens în citirea recomandărilor internaționale, există o altă cale și anume reproducerea bunelor practici legislative din trecutul recent. Dacă e să reieșim din faptul că transferul controlului CEC la opoziție de către autorități este o bună practică, opțiunea existentă până în anul 2009 ar putea fi utilă ca o formulă pe termen lung. Este vorba de abordarea în care din cei 9 membri ai CEC, 1 este propus de către Președintele Republicii Moldova, unul de către Guvern și 7 de către Parlament, dintre care 5 de către partidele de opoziție, proporțional cu numărul mandatelor acestora[iii].  Astfel, membrii delegați de opoziție au majoritate în CEC și își aleg propriul președinte. De altfel, în componența actuală a CEC, toate cele trei funcții de conducere – președinte, vicepreședinte, secretar – sunt deținute de candidați propuși de majoritatea parlamentară și de Președintele Republicii Moldova.

Ziua votului vs. votul electronic

Posibilitatea propusă în proiectul Codului electoral de a vota în unele secții de votare pe parcursul a două zile, prin intermediul unei hotărâri a CEC, cu formularea vagă “din motive obiective”, lasă o marjă mare de interpretare și speculații. Dreptul de a alege și de a fi ales ar trebui să fie asigurat tuturor cetățenilor în mod egal. Dacă se ia o decizie privind cele două zile de vot, aceasta ar trebui să fie pusă în aplicare nu doar pentru diaspora, ci și pentru cetățenii care locuiesc în țară.

Discuția despre cele două zile de vot s-ar epuiza de la sine dacă PAS, din momentul în care a obținut majoritatea, ar fi inițiat consultări cu partidele parlamentare și extraparlamentare privind introducerea votului electronic. Un consens în această privință ar fi apărut în momentul consulărilor proiectului noului Cod electoral, ținând cont, printre altele, de declarațiile anterioare ale mai multor actori politici care s-au pronunțat în favoarea acestei idei[iv]. Cu atât mai mult că CEC dispune deja de un concept privind votul electronic. Odată cu începutul sezonului politic de toamnă-iarnă, ar fi corect să începem astfel de discuții. Până la urmă, exemplele de succes ale țărilor europene în ceea ce privește implementarea votului electronic se bazează în primul rând pe încrederea în clasa politică și în autoritățile statului. Dacă nu există un consens la acest subiect, cetățenii nu vor avea încredere într-o astfel de inovație. Astfel, dacă posibilitatea includerii “subite” a votului electronic în textul proiectului Codului electoral în lectura a doua, este reală, aceasta va fi un deserviciu adus promovării acestei metode alternative de vot.

Buletine de vot

Autorii proiectului de lege propun ca buletinele de vot să fie tipărite doar în limba de stat. Întrebată cu privire la fezabilitatea acestei abordări, Olesea Stamate, care a prezentat proiectul, a preferat să îl redirecționeze către CEC. Deși nu a fost vorba de membrii CEC, doamna Stamate, alături de alți colegi din PAS, a fost eroul unui videoclip electoral multilingv cu un an în urmă. Ea s-a adresat cetățenilor în limba romani, Igor Grosu – în limba rusă, Natalia Gavrilița – în limba ucraineană, alți colegi – în limba găgăuză, bulgară[v].

Dacă există voință politică de a-și îndeplini propriile promisiuni electorale, responsabilitatea declarată a CEC de a scrie corect numele candidaților pe buletinul de vot în diferite limbi se rezolvă rapid. De exemplu, declarația de consimțământ pentru a candida la alegeri ar putea include o rubrică în care candidații să își scrie numele și prenumele în limbile buletinului de vot.

Interzicerea utilizării resurselor administrative vs alegerile prezidențiale

Referirea la “cetățenii Republicii Moldova care, în virtutea funcției lor, nu au dreptul de a fi membri ai partidelor sau ai altor organizații social-politice” se propune a fi eliminată din articolul din Codul privind interzicerea utilizării resurselor administrative în timpul campaniilor electorale. Se pare că unii dintre autorii proiectului de lege au vrut să camufleze absența Președintelui Republicii Moldova din lista persoanelor care, în calitate de candidați electorali, sunt obligate să-și suspende activitatea în funcție. Între timp, necesitatea includerii președintelui în listă a fost argumentată de nimeni altul decât Sergiu Litvinenco, atunci când în toamna anului 2020 a depus la Curtea Constituțională o cerere de 11 pagini pentru a declara neconstituțional articolul 13 din actualul Cod electoral, tocmai pentru că acolo a fost omisă obligația de a-i suspenda activitatea în cazul în care candidează la alegeri[vi]. Este de presupus că această abordare a actualului ministru al Justiției și a echipei sale este la fel de valabilă pentru toți președinții țării, indiferent de numele lor, iar discutarea Codului electoral în lectura a doua poate deveni un catalizator pentru soluționarea conflictului semnalat în răspunsul CC la solicitarea sa prin inițierea unei modificări constituționale.

În acest context, trebuie remarcat faptul că nici un partid politic, fie el parlamentar sau extraparlamentar, nu și-a exprimat până în prezent punctul de vedere asupra capitolului din noul proiect de Cod privind alegerea Președintelui Republicii Moldova. Cu toate că practic întreaga clasă politică a subliniat, într-o formă sau alta, caracterul ilegitim și personalizat al celebrei decizii a CC din 4 martie 2016. Nu este acesta un subiect de compromis politic? Până la urmă, nu se poate construi un stat de drept în baza deciziei statului deturnat de pe vremea lui Plahotniuc.

Ina Șupac, experta Institutului pentru Inițiative Strategice

[i] https://a.cec.md/ro/procesul-decizional-3379.html
[ii] https://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-AD(2002)023rev2-cor-rom
[iii] http://www.e-democracy.md/files/elections/parliamentary2009/electoral-code-2009-ro.pdf
[iv] https://point.md/ru/novosti/politika/voronin-vrea-introducerea-sistemului-electronic-de-vot/
[v] https://www.facebook.com/watch/?v=4512919068728045
[vi] https://www.constcourt.md/public/ccdoc/sesizari/164a_2020.10.30.pdf