<\/p>\n
Vladislav Kulminski, Director Executiv, Institutul pentru Ini\u021biative Strategice (IPIS)<\/p>\n
Dup\u0103 27 de ani de emigrare masiv\u0103, lips\u0103 de perspective acas\u0103, un stat capturat, degradarea institu\u021biilor sociale \u00een Republica Moldova a atins apogeul. \u00cen aceste condi\u021bii, introducerea unei agende interetnice de dezbinare \u00een discursul public \u2013 at\u00e2t din partea guvernului, c\u00eet \u0219i a unor \u201dfrunta\u0219i\u201d din partea opozi\u021biei – ar putea \u00eensemna sta\u021bia terminus pentru Republica Moldova, o cale f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere.<\/p>\n
O agenda unificatoare sau mobilizare pe criterii etnice, na\u021bionale?<\/p>\n
Un lucru bine cunoscut este c\u0103 cea mai sigur\u0103 \u0219i rapid\u0103 cale de a mobiliza oamenii este de a aduce \u00een discu\u021bie etnia, na\u021bionalitatea sau cultura, \u00eendeosebi \u00een \u021b\u0103rile cu situa\u021bia economic\u0103 precar\u0103. Acest tip de mobilizare este u\u0219or de aprins, \u00eens\u0103 dificil de gestionat. Iar riscurile sunt foarte mari \u2013 oamenii devin din prieteni \u0219i vecini \u00een du\u0219mani, la \u00eenceput la nivel de retoric\u0103, iar apoi \u0219i la nivel de ac\u021biuni. \u00cen cele din urm\u0103, o societate cu rela\u021bii interetnice armonioase este transformat\u0103 \u00eentr-o societate cu grupuri sociale dezbinate.<\/p>\n
Situa\u021bia real\u0103 a Republicii Moldova este bine cunoscut\u0103 \u2013 un stat \u00een pragul faliment\u0103rii, transformat \u00eentr-o zon\u0103 gri unde se spal\u0103 banii at\u00e2t din Est, c\u00e2t \u0219i din Vest, o societate f\u0103r\u0103 reguli, \u00een care corup\u021bia a devenit o norm\u0103, o clas\u0103 politic\u0103 dep\u0103\u0219it\u0103, care \u00ee\u0219i promoveaz\u0103 interesele individuale \u0219i de grup prin capturarea institu\u021biilor statului.<\/p>\n
Pentru actualul guvern, este crucial ca percep\u021bia societ\u0103\u021bii despre situa\u021bia real\u0103 din Republica Moldova s\u0103 fie \u00eenlocuit\u0103 cu o alt\u0103 agend\u0103 – dezbinare pe criterii etnice, na\u021bionale, geopolitice. O asemenea agend\u0103 \u00eempiedic\u0103 coalizarea mai multor segmente din societate \u00een jurul unei agende transformatoare, \u0219i reprezint\u0103 \u0219ansa guvern\u0103rii de a se men\u021bine la putere.<\/p>\n
Ai no\u0219tri \u0219i… ceilal\u021bi<\/p>\n
Cu p\u0103rere de r\u0103u, procesele de dezumanizare \u0219i st\u00e2rnire a urii fa\u021b\u0103 de \u201eceilal\u021bi\u201d pe criterii etnice, na\u021bionale, geopolitice sunt amplificate \u0219i promovate de unii \u201efrunta\u0219i\u201d din cadrul opozi\u021biei. Discursurile lansate din interiorul opozi\u021biei, fie de pe segmentul partidelor, fie de pe cel al societ\u0103\u021bii civile, care exploateaz\u0103 clivajele etnice, fac jocul guvern\u0103rii si sunt d\u0103un\u0103tori Republicii Moldova pe termen lung. O asemenea abordare nu poate fi dec\u00e2t o strategie politic\u0103 conjuncturist\u0103.<\/p>\n
Un conjuncturist se folose\u0219te de diferite oportunit\u0103\u021bi \u2013 unele reale, altele virtuale – pentru a-\u0219i satisface ambi\u021biile proprii de scurt\u0103 durat\u0103, ignor\u00e2nd consecin\u021bele ac\u021biunilor sale \u0219i impactul acestora asupra intereselor comune. Un conjuncturist \u00ee\u0219i construie\u0219te imaginea nu prin proiecte unificatoare de dezvoltare, dar \u00eemp\u0103r\u021bind lumea \u00een \u201eai no\u0219tri\u201d \u0219i \u201eceilal\u021bi\u201d, cre\u00e2nd o percep\u021bie fals\u0103 de insecuritate care face ca grupurile sociale mari s\u0103 se simt\u0103 amenin\u021bate unul de cel\u0103lalt. Aceast\u0103 abordare oportunist\u0103 define\u0219te grupurile prin prisma stereotipurilor, f\u0103r\u0103 nuan\u021be sau diferen\u021biere; inventeaz\u0103 du\u0219mani, ca mai apoi s\u0103 lupte cu ace\u0219ti du\u0219mani. Astfel, ei \u201est\u0103p\u00e2nesc\u201d discursul public \u00een raport cu vocile mai moderate, mai inclusive.<\/p>\n
Politicienii responsabili aleg un alt model \u2013 o mi\u0219care mai ampl\u0103, unificatoare, prin mobilizarea mai multor segmente ale societ\u0103\u021bii \u00eempotriva unui guvern corupt, f\u0103r\u0103 divizarea oamenilor \u00een \u201dai no\u0219tri\u201d \u0219i \u201dceilal\u021bi\u201d.<\/p>\n
Problema integr\u0103rii comunit\u0103\u021bilor etnice \u2013 solu\u021bii practice<\/p>\n
In prezent, rela\u021biile interetnice in Republica Moldova sunt abordate prin prisma viziunilor diametral opuse. \u00a0Pre\u0219edintele Dodon si PSRM promoveaz\u0103 o politic\u0103 iresponsabil\u0103, care deschide cutia pandorei. Ace\u0219tia promit vorbitorilor de limb\u0103 rus\u0103 revenirea la status quo anterior, \u00een loc s\u0103 \u00eencurajeze comunit\u0103\u021bile etnice s\u0103 depun\u0103 un efort spre studierea limbii pentru a se integra \u00een via\u021ba politic\u0103 \u0219i cultural\u0103 a statului si a contribui prin experien\u021b\u0103 si cuno\u0219tin\u021bele lor la crearea unui sistem modern de guvernare.<\/p>\n
De cealalt\u0103 parte, unii reprezentan\u021bi ai polului opus din opozi\u021bie din start resping poten\u021bialul uman de mare valoare, prezent\u00e2nd comunit\u0103\u021bile etnice drept \u201dceilal\u021bi\u201d, \u201dstr\u0103ini\u201d. Este o politica la fel de iresponsabil\u0103. Institu\u021bii credibile, \u00a0tehnologii moderne si resursele umane sunt cele trei condi\u021bii de baza pentru dezvoltarea durabil\u0103 a unui stat. Conteaz\u0103 nivelul t\u0103u de profesionalism, cuno\u0219tin\u021be, capacita\u021bi manageriale. Sarcina statului este de a atrage, si nu s\u0103 resping\u0103 aceste resurse umane de calitate, de a crea condi\u021bii pentru cre\u0219terea poten\u021bialului uman. Un exemplu simplu. In \u021b\u0103rile occidentale studierea limbii este oferit\u0103 la fiecare pas, pentru a ajuta celor nou veni\u021bi sa \u00eenve\u021be limba la un nivel de baza si sa se integreze in societate cit mai repede. Aceasta este o societate a secolului XXI, o societate care atrage poten\u021bialul uman si ii creeaz\u0103 oportunit\u0103\u021bile pentru dezvoltare. \u00a0Noi, prin politici de stat si un discurs public netolerant, \u00eempingem din tar\u0103 poten\u021bialul uman. Spre exemplu, \u0219colile cu predare \u00een limba rus\u0103 produc absolven\u021bi foarte bine preg\u0103ti\u021bi, un poten\u021bial uman si economic de mare calitate …. pentru alte \u021b\u0103ri, inclusiv Rusia, SUA, Canada, dar nu pentru Moldova. Una din cauzele este cunoa\u0219terea insuficient\u0103 a limbii romane. A\u0219adar, Moldova pierde nejustificat capacitate economic\u0103 si managerial\u0103 serioa\u0103a.\u00a0Sa creezi condi\u021bii pentru a implica si valorica \u00eentregul poten\u021bial uman este una din politici de dezvoltare durabil\u0103 pentru Republica Moldova.<\/p>\n
Consolidarea coeziunii sociale in Moldova<\/p>\n
Studiul despre consolidarea coeziunii sociale \u00een Republica Moldova, realizat anul trecut de Institutul pentru politic\u0103 europeana din Berlin (IEP), Institutul pentru Ini\u021biatice Strategice (IPIS) si Institutul pentru Politici \u0219i reforme Europene (IPRE),\u00a0\u00ee\u0219i propune rezolvarea problemei de unificare a societ\u0103\u021bii print-o abordare axat\u0103 pe solu\u021bii practice. Acest studiu a fost produs \u00een urma consult\u0103rilor ample cu toate segmentele societ\u0103\u021bii.<\/p>\n
Scopul si valoarea ad\u0103ugat\u0103ale acestui studiu sunt solu\u021biile si sugestiile practice pentru integrarea mai ampl\u0103 a comunit\u0103\u021bilor etnice \u00een via\u021ba politic\u0103 \u0219i social\u0103 a \u021b\u0103rii, asigurarea unui grad mai \u00eenalt de coeziune social\u0103. De asemenea, \u00een studiu se propun un \u0219ir de m\u0103suri pentru sporirea loialit\u0103\u021bii comunit\u0103\u021bilor etnice fa\u021b\u0103 de statul Republica Moldova.<\/p>\n
Constat\u0103rile studiului despre consolidarea coeziunii sociale<\/p>\n
Integrarea comunit\u0103\u021bilor etnice a suferit un fiasco. Acestea nu au fost ajutate s\u0103 parcurg\u0103 tranzi\u021bia spre integrarea \u00een mediul lingvistic \u0219i cultual al majorit\u0103\u021bii. Studiul subliniaz\u0103 c\u0103 cunoa\u0219terea limbii rom\u00e2ne \u0219i integrarea cultural\u0103 sunt premisele de baz\u0103 ale unei societ\u0103\u021bi armonioase.<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, studiul constat\u0103 c\u0103 rela\u021biile etnice au fost abordate prin prisma c\u0103ut\u0103rii adev\u0103rului istoric, \u00een locul identific\u0103rii unui viitor comun. Discursurile identitare practic nu s-au schimbat \u00een 27 de ani de independen\u021b\u0103. Nivelul coeziunii sociale a sc\u0103zut dramatic, pun\u00e2nd \u00een pericol stabilitatea intern\u0103 a \u021b\u0103rii.<\/p>\n
Practic a lipsit o politic\u0103 de stat real\u0103 \u00een acest domeniu. Au lipsit programe de studiere a limbii, calitatea pred\u0103rii limbii rom\u00e2ne \u00een \u0219colile alolingve este insuficient\u0103, discursul politic \u0219i cel mediatic este intolerant \u0219i dezbin\u0103tor.<\/p>\n
\u00cen studiu se mai men\u021bioneaz\u0103 c\u0103, comunit\u0103\u021bile etnice din Moldova nu se percep ca \u201cstr\u0103ini\u201d sau \u201dminorit\u0103\u021bi\u201d sau \u201cvestigii\u201d ale trecutului rusesc\/sovietic, ci se percep drept comunit\u0103\u021bi etnice care au r\u0103d\u0103cini profunde \u00een \u021bar\u0103, ca parte integrant\u0103 a Republicii Moldova.<\/p>\n
Una din concluziile studiului este faptul c\u0103 dezbinarea \u0219i tensiunile interetnice nu sunt inerente \u00een societate. Sunt inten\u021bionat cauzate de clasa politic\u0103, st\u00e2rnind frici \u0219i aliment\u00e2nd stereotipurile oamenilor, timp \u00een care \u201delitele\u201d sustrag resurse economice din func\u021biile de stat. Din cauza acestor politici publice dezbin\u0103toare, construirea unui concept precum \u201cnoi, cet\u0103\u021benii Republicii Moldova\u201d devine dificil\u0103 \u0219i las\u0103 nevalorificat un poten\u021bial intelectual al comunit\u0103\u021bilor etnice, limit\u00e2nd astfel dezvoltarea Moldovei.<\/p>\n
Constat\u00e2nd toate aceste neajunsuri, am decis sa schimb\u0103m optica. S\u0103 nu \u00eencerc\u0103m s\u0103 g\u0103sim adev\u0103rul istoric, dar s\u0103 stabilim un dialog \u00eentre majoritate \u0219i comunit\u0103\u021bile etnice pentru a g\u0103si solu\u021bii practice care ar putea asigura o coeziune social\u0103 sporit\u0103 \u00een Republica Moldova \u0219i a implica oamenii profesioni\u0219ti in guvernarea tarii. \u00cen orice \u021bar\u0103 european\u0103 anume aceast\u0103 abordare este considerat\u0103 practica bun\u0103.<\/p>\n
Problema-cheie, care \u00eempiedic\u0103 integrarea comunit\u0103\u021bilor etnice, este insuficienta cunoa\u0219tere a limbii rom\u00e2ne. \u00cen cadrul proiectului, am construit \u2013 pentru prima dat\u0103 \u2013 consens \u00een r\u00e2ndurile comunit\u0103\u021bilor etnice c\u0103 anumite subiecte \u2013 inclusiv, \u00een mod esen\u021bial, literatura rom\u00e2na \u2013 s\u0103 fie predate \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de c\u0103tre vorbitori nativi \u00een toate \u0219colile alolingve. La etapa actual\u0103, se pred\u0103 doar limba rom\u00e2n\u0103 pentru alolingvi, la un nivel insuficient. Prin aceast\u0103 abordare, am putea avea absolven\u021bi din \u0219coli cu predare \u00een rus\u0103 care vor cunoa\u0219te rom\u00e2na la nivelul vorbitorilor nativi. Aceast\u0103 abordare necesit\u0103 fonduri suplimentare mari, dar este o investi\u021bie \u00een viitor pentru care merit\u0103 s\u0103 atragem bani de la donatori str\u0103ini.<\/p>\n
Un program accesibil pentru studierea limbii rom\u00e2ne pentru adul\u021bi, sus\u021binut de comunitatea interna\u021bional\u0103, ar putea fi un alt pas important c\u0103tre o mai bun\u0103 coeziune social\u0103. De asemenea, campanii de educa\u021bie privind diversitatea etnic\u0103 \u0219i cultural\u0103 din Moldova, crearea mecanismelor consultative cu comunit\u0103\u021bile etnice, combaterea discursului de divizare \u00een mass-media \u0219i re\u021belele sociale ar putea spori loialitatea fa\u021b\u0103 de statul Republica Moldova \u0219i, prin urmare, cre\u0219terea sentimentului de “noi” \u00een societate.<\/p>\n
Intoleran\u021ba intoleran\u021bei<\/p>\n
Republica Moldova are nevoie de o abordare practic\u0103 pentru a integra comunit\u0103\u021bile etnice \u00een guvernare, in via\u021ba politic\u0103 \u0219i social\u0103. Este un obiectiv fundamental. Aceast\u0103 abordare corespunde pe deplin celor mai bune practici europene. Etichet\u0103rile, stereotipiz\u0103rile \u0219i construirea imaginii de \u201dceilal\u021bi\u201d, de \u201edu\u0219mani\u201d de c\u0103tre liderii de opinie, care pretind a fi europeni, trebuie sa devin\u0103 social inacceptabile.<\/p>\n
E timpul sa \u00eencepem sa construim o societate prielnic\u0103 dezvolt\u0103rii economice si umane, in loc s\u0103 credem discursurilor etnice impuse de toate segmentele c\u00e2mpului politic pentru a ne dezbina. Identificarea \u0219i rezolvarea problemelor comune, construirea unei societ\u0103\u021bi armonioase, unite \u00een jurul unei viziuni de stat func\u021bional, care exist\u0103 pentru to\u021bi, o societate care direc\u021bioneaz\u0103 eforturile spre rezolvarea problemelor reale care afecteaz\u0103 zi de zi cet\u0103\u021beanul \u2013 aceasta este defini\u021bia corect\u0103 a problemei rela\u021biilor interetnice in Republica Moldova.<\/p>\n
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dup\u0103 27 de ani de emigrare masiv\u0103, lips\u0103 de perspective acas\u0103, un stat capturat, degradarea institu\u021biilor sociale \u00een Republica Moldova a atins apogeul. \u00cen aceste condi\u021bii, introducerea unei agende interetnice de dezbinare \u00een discursul public \u2013 at\u00e2t din partea guvernului, c\u00eet \u0219i a unor \u201dfrunta\u0219i\u201d din partea opozi\u021biei – ar putea \u00eensemna sta\u021bia terminus pentru Republica Moldova, o cale f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":2094,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26],"tags":[],"class_list":["post-2085","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-opinii-ipis"],"yoast_head":"\n