(Русский) Мы собрали для вас самые якрие заявления, сделанные участниками программы «Территория свободы» с Лилией Бураковский, с участием социолога Василия Кантаржи и эксперта в области коммуникации Валерия Паша. Этот выпуск – часть проекта #PeфорМД – противодействие дезинформации в Республике Молдова.
Limba găgăuză, care este una dintre limbile oficiale în unitatea teritorială autonomă Gagauz-Yeri din sudul Moldovei, se numără printre limbile pe cale de dispariție și are nevoie de revitalizare și protecție, inclusiv din partea statului. Nivelul de stăpânire și utilizare a limbii găgăuze este insuficient. De asemenea, nivelul de stăpânire a limbii române în UTA Gagauz-Yeri este insuficient, ceea ce nu creează condițiile necesare pentru participarea deplină a locuitorilor autonomiei la viața socială, culturală și politică a țării, pentru ocuparea unor funcții în conducerea centrală și îmbunătățirea coeziunii sociale a societății. Lipsa unei atenții serioase față de această problemă riscă să conducă la o situație în care UTA Gagauz-Yeri va exista în izolare față de procesele naționale.
Această lucrare analizează legislația relevantă, inclusiv legislația internațională, oferă o analiză amănunțită a situației actuale, evidențiază punctul de vedere al locuitorilor autonomiei despre situația cu cunoașterea limbilor găgăuză și română și analizează o serie de programe și politici ale guvernului și autorităților autonomiei care vizează abordarea acestor probleme.
Мнение относительно силового разгона протеста и демонтажа палаточного городка 16 октября 2022 года Вечером 16 октября 2022 г. полиция снесла палаточный городок партии «Шор» и разогнала протестующих из центра Кишинева. Это вызвало противоречивые реакции. Президент, премьер-министр и спикер парламента в унисон заявили свою поддержку «мирному и оперативному вмешательству» правоохранительных органов в целях «противодействия дестабилизации ситуации в стране». Народный адвокат, ряд НПО и оппозиционных политических партий обвинили государственные органы в нарушении права на протест. В Молдове редко найдется закон, в который бы ни разу не вносились изменения. Закон о собраниях в этом смысле не исключение. Правда, за 14 лет меняли его только один раз. В 2018 году режим Плахотнюка внес в текст всего лишь несколько несущественных технических деталей, не коснувшись сути процедур. Однако наличие прогрессивного законодательства в области организации протестов не мешало захваченному государству чинить препятствия неудобным акциям. Так, 31 июля 2015 года силой был разогнан палаточный городок перед домом Влада Плахотнюка. Тогда полиция пожаловалась в примарию на «агрессивное поведение протестующих, антисанитарию и громкую музыку», что было использовано судом как один из аргументов для решения о запрете данной акции протеста. Исполняющим обязанности главы Генерального инспектората полиции на момент разгона был Георгий Кавкалюк. Тот самый, который осенью этого года из Лондона поддержал протесты партии «Шор» и вошел в созданный организаторами Комитет национального спасения. Утром 27 августа 2018 года силовой разгон был применен полицией у памятника Штефану чел Маре в отношении протестующих, среди которых были Майя Санду, Игорь Гросу и многие из нынешних депутатов партии PAS. В итоге, тогдашний министр внутренних дел Александр […]
Un grup de studenți din colegiului pedagogic „Mihail Ceakir” din Comrat au participat la atelierul proiectului „#reforMD – reziliența împotriva dezinformării în Republica Moldova”, pe care îl implementăm în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutul pentru Politici Europene din Germania (IEP).
Proiectului #reforMD își propune să consolideze reziliența împotriva dezinformării prin facilitarea dialogului constructiv între societatea civilă și actorii politici, precum și prin consolidarea capacităților la nivel local.
El reprezintă o continuitate a activităților inițiate anul trecut în cadrul proiectului #inforMD, este implementat în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutul pentru Politici Europene din Germania (IEP), iar finanțat de Ministerul Federal pentru Afaceri Externe al Germaniei.
Perioada de implementare a proiectului: 01 July 2022 – 31 December 2022
Începând cu luna mai 2022 a crescut semnificativ volumul asistenței externe primite de sectorul public al Republicii Moldova, comparativ cu primul trimestru al anului. Conform statisticii publicate de BNM, în trimestrul I 2022 sectorul public (Guvernul, BNM, administrația publică locală, corporațiile publice) a primit debursări de împrumuturi externe în valoare de 25 mil. USD, efectuând totodată rambursări (39 mil. USD) ce au depășit suma creditelor noi obținute. Statul a mai primit în trimestrul I 2022 granturi și asistență tehnică externă în valoare de 30 mil. USD. Conform estimărilor Expert-Grup efectuate în baza comunicatelor BNM, Ministerului Finanțelor și ale Delegației UE în Republica Moldova, în perioada aprilie – mijlocul lunii august 2022, sectorul publica primit debursări de împrumuturi și granturi externe în sumă totală de circa 327 mil. USD[1] (împrumuturi de la FMI – 144 mil. USD, grantul de la UE pentru suport bugetar – 76 mil. USD, împrumutul de la UE în cadrul asistenței macro-financiare – 36 mil. USD, împrumutul de la Guvernul Poloniei – 20 mil. USD, împrumuturi de la AID – 9 mil. USD, grantul în cadrul asistenței macro-financiare – 15 mil. USD, alte credite și granturi pentru proiecte investiționale – 27 mil. USD) (Figura 1). Astfel, către mijlocul lunii august 2022 datoria externă publică a ajuns estimativ la 2 855 mil. USD, situându-se aproximativ la 20-21% din PIB, departe de limita critică de 55%. Pentru mai multe informații detaliate accesați monitorul integral: Monitorul Asistentei Externe_editia 3 Publicația a fost realizată de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și […]
Proiectul noului Cod Electoral a fost adoptat în primă lectură de Parlament pe 28 iulie, iar în această lună deputații se pregătesc activ să îl aprobe în lectură finală. Încă de la victoria sa, la alegerile parlamentare, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) vorbește despre necesitatea modernizării legislației electorale. Din octombrie 2021 până în mai 2022, a fost elaborat și discutat la nivelul Comisiei Electorale Centrale (CEC), în cadrul unui grup de lucru, proiectul noului Cod, creat în baza recomandărilor internaționale și deciziilor Curții Constituționale adoptate în perioada 2014 -2021. Proiectul noului Cod electoral este unul dintre puținele documente recent elaborate în conformitate cu Legea privind actele normative. Bunele practici CEC privind transparența și includerea în dezbateri a tuturor părților interesate, inclusiv a partidelor extraparlamentare și a societății civile, ar trebui să fie preluate de alte autorități de stat, inclusiv de Parlament. Pe parcursul celor șase luni de redactare, CEC a primit peste 400 de propuneri, care sunt publicate[i] sub forma unui set de recomandări și a opiniei CEC cu privire la fiecare dintre acestea. Oricine este interesat poate compara proiectul inițial prezentat de CEC pentru discuții și versiunea finală a acestuia. Proiectul înaintat Parlamentului a fost susținut în unanimitate de toți membrii CEC. Însă dezbaterile din Parlament au arătat o probabilitate scăzută de a se ajunge la un compromis între partidul de guvernământ și opoziție. Momentul potrivit a fost pierdut atunci când fracțiunea PAS a înregistrat proiectul elaborat de CEC din numele propriu, fără a încerca să negocieze cu opoziția […]
The Republic of Moldova is facing a perfect storm composed of rising energy and food prices, high inflationary expectations ahead of the winter season when gas prices reach maximum highs, war at the border that skyrocketed logistic costs, disrupted value-chains and induced huge uncertainty among firms, households and the government, along with draught and stagnation or even recession for this year. On the background of this difficult environment, the country received a clear European perspective in the form of EU candidate status as a sign of support and credit of trust from the European Union for a series of important reform commitments of the government that are yet to be delivered in such areas as justice, fight against corruption, public administration, state-owned enterprises, and macro-financial stability. Moldova also received important financial assistance from the IMF, EU, and other development partners and, as a result, the massive deficit of about 1 billion EUR planned for 2022 will be financed exclusively from external financial support.
(Русский) În acest monitor a fost analizată desfășurarea principalelor proiecte active de asistență externă pe următoarele dimensiuni de dezvoltare economică: infrastructura de transport (proiectul de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare, proiectul privind îmbunătățirea drumurilor locale), accesul la finanțare
Schimbările politice din 2021 au adus un suflu nou în relațiile Republicii Moldova cu partenerii de dezvoltare, fiind dinamizate agendele de suport, în special odată cu avansarea relațiilor cu FMI și Comisia Europeană. Aceasta a sporit reziliența țării în contextul crizelor ce au urmat pe plan energetic, pandemic și de securitate.
Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) 2018. Toate drepturile sunt rezervate.
English
Русский
Comentarii recente