Republica Moldova este în etapa de screening a sectorului agricol și de armonizare a cadrului legislativ cu cel al Uniunii Europene. Acest proces implică necesitatea ca producătorii autohtoni să-și ajusteze deja procesele de producție în conformitate cu noile cerințe ale UE.

Situația actuală a sectorului agricol, în contextul procesului de aderare la UE, a fost discutată în cadrul emisiunii Rezoomat, difuzată la RealitateaTV. Mai jos puteți găsi o parte din comentariile oferite în cadrul discuției de către participanții emisiunii: Ina Butucel, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare; Nicolae Tîltu, directorul Federației Naționale a Fermierilor; și Tatiana Nistorică, membră a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și expertă IPIS în domeniul agriculturii.

Înregistrarea integrală a emisiei este disponibilă aici: https://rlive.md/sansele-agriculturii-moldovenesti-in-contextul-aderarii-la-ue-in-dezbateri-la-rlive-tv/

Ileana Pîrgaru, jurnalistă Grupul de Presă „Realitatea”: La data de 2 iunie, la Bruxelles, a început etapa de screening în domeniul agriculturii. Ce presupune această procedură?

Ina Butucel, secretar general adjunct, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare: Pentru a oferi un context mai clar, trebuie să menționez că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare este responsabil, în procesul de integrare europeană, de trei capitole:

* Capitolul 11 – Agricultură și dezvoltare rurală,

* Capitolul 12 – Siguranța alimentelor, politici sanitare și fitosanitare,

* Capitolul 13 – Pescuit.

Recent, echipa ministerială a participat la reuniunea bilaterală de screening la Bruxelles. Asta înseamnă că am primit de la Comisia Europeană o listă de acte legislative, pe care, împreună cu alte autorități relevante, am evaluat-o pentru a identifica stadiul actual al transpunerii acestor prevederi în legislația națională.

Ileana Pîrgaru: Cât de pregătită este Republica Moldova să adere la o piață atât de mare și cu cerințe riguroase?

Tatiana Nistorică, Membră al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, experta IPIS în domeniul agriculturii:Este, fără îndoială, o provocare majoră. Transpunerea normelor europene implică implementare obligatorie pentru producători, iar acest proces necesită investiții semnificative — atât în modernizarea echipamentelor, cât și în asigurarea calității și siguranței produselor.

Una dintre cele mai mari provocări este lipsa resurselor financiare. În mod special, agricultura moldovenească suferă pe întreg lanțul valoric, cu un gol semnificativ în veriga procesării. Deși producem materie primă agricolă, exportăm în principal produse neprocesate, ceea ce ne dezavantajează. Este esențial să investim în procesare.

Fondurile de preaderare vor sprijini consolidarea capacităților de producție și procesare, pentru a face față competiției de pe piața UE. Este vital ca agricultorii să cunoască aceste oportunități de finanțare și să se pregătească pentru competitivitate.

Nicolae Tîltu, Directorul Federației Naționale a Fermierilor: Procesarea aduce nu doar valoare adăugată, ci și noi locuri de muncă. Este un element esențial pentru dezvoltarea agroalimentară, dar și pentru infrastructura generală – drumuri, utilități etc.

Totodată, trebuie să investim masiv în irigații. Fără apă, nu există agricultură. Dacă nu reușim să reducem costurile legate de apă și energie, competitivitatea noastră va fi serios afectată.

Ileana Pîrgaru: Din cele 1,9 miliarde de euro prevăzute în Planul de creștere pentru Moldova, o parte din fonduri sunt destinate agriculturii, în special pentru sisteme de irigare. De ce s-a optat pentru această soluție și nu pentru sprijin direct acordat fermierilor?

Ina Butucel: Aceste investiții vizează dezvoltarea pe orizontală a sectorului agricol, astfel încât toți fermierii să beneficieze de reforme în mod echitabil. Este important să ne aliniem așteptărilor UE privind nivelul nostru de pregătire. În paralel, Ministerul Agriculturii și Guvernul lucrează la elaborarea altor forme de sprijin direct pentru producători.

Ileana Pîrgaru:  Ce ar trebui făcut pentru a asigura o bună absorbție a fondurilor europene?

Tatiana Nistorică: Comunicarea este esențială. Producătorii trebuie informați corect despre mecanismele de accesare, principiile și strategia de implementare a politicilor. Aceasta e prima etapă a pregătirii sectorului pentru absorbția fondurilor.

Comunicarea trebuie să fie reciprocă – între autorități și sectorul agricol – pentru ca nevoile și soluțiile să se alinieze.

Ileana Pîrgaru: Fermierii cunosc despre posibilitatea de a accesa fondurile de preaderare?

Nicolae Tîltu: În prezent, mulți se bazează doar pe subvențiile de la stat. Totuși, fermierii activi sunt interesați și caută informații. Este important să mergem mai mult în teritoriu și să combatem temerile conform cărora aderarea la UE nu ar aduce beneficii.

Ileana Pîrgaru: Cum va putea face față concurenței un producător moldovean, odată ce va accede pe aceeași piață cu producători europeni?

Ina Butucel: Regulile UE se aplică tuturor membrilor. Fermierii care respectă standardele de calitate și cerințele sanitare și fitosanitare pot avea succes.

Avem deja exemple – prunele, strugurii de masă, cireșele – care, atunci când sunt cultivate și procesate corespunzător, au ajuns în topul produselor exportate în UE. Proiectele sprijinite de partenerii de dezvoltare au demonstrat că acest lucru este posibil.

Nicolae Tîltu: Fermierii mici sunt clar dezavantajați. Este important ca în procesul de preaderare să reducem decalajele dintre micii și marii producători. Numărul fermierilor mici scade, iar mulți sunt în vârstă și fără urmași care să continue activitatea.

În viitor, agricultura va deveni tot mai concentrată. Pentru a răspunde acestor provocări, soluția este cooperarea. Chiar și fermierilor mari le este greu să pătrundă pe piața UE de unii singuri. Cooperativele devin o necesitate. În UE, ponderea cooperativelor este foarte mare și ele aduc stabilitate și forță pe piață.

Ileana Pîrgaru: Poate ar trebui ca autoritățile să negocieze o perioadă de tranziție pentru produsele autohtone?

Ina Butucel: La finalul procesului de evaluare legislativă și instituțională vom formula poziția oficială de negociere pentru fiecare capitol. Unde va fi necesar, se vor solicita perioade de tranziție. Asta s-a întâmplat și în cazul țărilor care au aderat anterior. Aceste perioade permit pregătirea atât a autorităților, cât și a mediului de afaceri pentru a prelua noile standarde.

Nicolae Tîltu: În sectorul horticol, în special la fructe, am valorificat deja cotele de export. Însă în zootehnie nu putem asigura nici măcar necesarul intern, fiindcă importăm produse chiar și în extrasezon. Este important să sprijinim fermierii pentru a-și crește capacitatea de producție și vânzare.

Ileana Pîrgaru: Mulți fermieri spun că odată cu aderarea la UE, piața noastră va fi invadată de produse europene și că producătorii locali vor fi marginalizați. Ce le răspundeți?

Ina Butucel: Produse din UE avem deja pe piață. Însă acolo unde există calitate și tehnologii moderne, producătorii locali pot concura. Și alți fermieri, din țările care au aderat anterior, au avut aceste temeri.

Politicile agricole europene sunt dinamice, cu instrumente financiare mereu adaptate. Posibilitățile de a-ți găsi cumpărători, de a diversifica producția, de a exporta pe o piață sigură, sunt beneficii reale care ar trebui să-i motiveze pe producătorii moldoveni.

Această dezbatere este realizată în cadrul proiectului „CAPACITY4EU – Societatea civilă pentru aderarea la UE”, finanțat de Ministerul Federal de Externe al Germaniei.