LEVCENCO Maria, autor la Institutul pentru Inițiative Strategice

(English) Moldova Country Report. A Society Under Pressure: Internal Vulnerabilities and Multiple External Risks

(English) Our colleague Inna Șupac is one of over 30 researchers who has been invited to contribute to the annual publication of the Centre for Baltic and East European Studies located at Södertörn University in Sweden.

Inna provides an overview of the diversity of challenges in the Republic of Moldova, both on a macro level and a grassroots level, and gives a preliminary analysis of the implications for the country’s future.

Studiu: Criza resurselor umane și sistemul de salarizare în APC și APL

Criza resurselor umane în instituțiile publice este o problemă acută. Această criză se manifestă în primul rând prin numărul mare de funcții vacante. Recrutarea și păstrarea cadrelor calificate reprezintă o provocare care va afecta inclusiv și viteza negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

#NEXT4EU la Edineț: Dialog despre îmbunătățirea mediului de afaceri și climatului investițional

Dezvoltarea economică, facilitarea activității de afaceri și atragerea investițiilor este una dintre prioritățile cheie anunțate de Guvernului Republicii Moldova. Cu o nouă ediție a Dialogului de politic echipa proiectului NEXT4EU a ajuns la Edineț, orașul care a demonstrat succese semnificative în atragerea și implementarea proiectelor din partea partenerilor de dezvoltare a țării.

#NEXT4EU: 9 reprezentanți ai societății civile din Germania au efectuat o vizită de studiu în Republica Moldova

Un grup de cercetători, analiști politici, jurnaliști și reprezentanți ai societății civile din Germania s-au aflat în perioada 10-14 decembrie 2023 în Republica Moldova în cadrul unei vizite de studiu organizate de Institut für Europäische Politik de la Berlin, în parteneriat cu Institutul pentru Inițiative Strategice și Institutul pentru Politici și Reforme Europene.

#NEXT4EU la Ungheni: Dialog despre prevenirea violenței și respectarea drepturilor omului

Violența împotriva femeilor și fetelor este cea mai răspândită încălcare a drepturilor omului la nivel mondial. Deși subiectul protecției drepturilor omului a fost discutat în profunzime la nivel central, această prioritate de reformă pentru Republica Moldova, formulată anterior de Comisia Europeană, trebuie să fie dusă activ în regiuni.

Percepția cetățenilor Republicii Moldova cu privire la finanțarea externă și mecanismul de compensare a costurilor la energie pentru perioada rece a anului

Institutul pentru inițiative strategice (IPIS) în parteneriat cu compania de cercetare iData cu sprijinul Fundației Soros Moldova, a prezentat rezultatele studiului „Percepția cetățenilor Republicii Moldova cu privire la finanțarea externă și mecanismul de compensare a costurilor la energie pentru perioada rece a anului”. În cadrul conferinței de presă, vineri, 24 august, autoarea studiului, Veronica Ateș, a subliniat faptul că „Rata medie de non răspunsuri la acest studiu este destul de joasă, sub 10%. Acest lucru denotă faptul că în societate există un interes ridicat față de subiectul cercetat”. Oferind răspunsuri multiple la întrebarea „din ce fonduri Guvernul a implementat programul de compensarea a costurilor la energie pentru perioada 2022-2023”, aproape 50% dintre respondenți au precizat că acestea provin din resursele financiare ale Uniunii Europene, 31,3% consideră că banii provin din bugetul de stat, iar 22,4% cred că aceste fonduri reprezintă credite și granturi. La întrebarea „în ce măsură credeți că Republica Moldova are nevoie de asistență financiară externă”, marea majoritate a respondenților, 41,1% consideră că țara are nevoie de ea în mare măsură, iar 25,2% susțin că avem în totalitate nevoie de această asistență. „Oarecum” au răspuns 16%, „în mică măsură” – 8,4%, pe când 5,8% din respondenți cred că țara nu are deloc nevoie de această asistență. 3,2% au refuzat să răspundă la această întrebare. Studiul arată și modalitățile prin care moldovenii au depus cererea pentru compensarea costurilor la energie. Au aplicat de sine stătător 33,2% din respondenți. La ajutorul unui membru al familiei/rudă/vecin/prieten au apelat 21,8%, iar marea majoritate […]

O nouă ediție a Dialogului de politici #NEXT4EU a fost desfășurată la Cahul

Un accent special a fost pus pe una din recomandările de reformă a Comisiei Europene, îndeplinirea cărora va deschide negocierile de aderarea Moldovei la UE. Participanții evenimentului au evoluat progresele și provocările Reformei administrației publice.

Solidaritatea europeană. Transformând crize în oportunități

Provocările multiple pe care Republica Moldova le-a traversat în ultimii ani nu au făcut decât să demonstreze capacitatea de reziliență a țării și să traseze direcțiile clare de dezvoltare. Aceste dificultăți au scos în evidență nevoia de a dezvolta parteneriate strânse cu comunitatea internațională pentru a gestiona și depăși obstacolele. Uniunea Europeană a confirmat prin fapte angajamentul său ferm de a sprijini și a apropia Moldova de comunitatea europeană.

IEP, IPIS și IEP au prezentat proiectul NEXT4EU – Tinerii pentru integrarea Moldovei în UE

#NEX4EU își propune să creeze perspective pentru transformarea democratică a Republicii Moldova, continuarea apropierii de UE și să creeze oportunități pentru tinerii adulți. Proiectul consolidează rolul societății civile din Republica Moldova prin intermediul trainingurilor UE destinate tinerilor creatori de schimbare și prin susținerea agendei europene de reformă cu o serie de dialoguri politice.

Implementarea mecanismului de Protecție Temporară pentru persoanele strămutate din Ucraina: Progrese, provocări și perspective

Aplicarea mecanismului de Protecție Temporară continuă să reprezinte o provocare pentru autoritățile din Moldova. Deoarece este pentru prima dată când acest mecanism este pus în aplicare, este un proces continuu de învățare și adaptare pentru toți cei implicați.

Prin acordarea Protecției Temporare, statul nu numai că vizează legalizarea șederii ucrainenilor care au fugit din cauza războiului, dar și furnizează mecanisme stabile și legale de protecție. Este esențial ca refugiații să privească acest mecanism nu ca pe o datorie, ci ca pe un drept.